În urmă cu 25 de ani, producătorul italian Lancia lansa modelul de clasă mică Ypsilon, ca succesor al modelului Y10. Încă de la debut, acesta s-a făcut repede remarcat datorită designului elegant și original dar și prin numeroasele posibilități de personalizare atât a exteriorului cât și interiorului fiind considerat un adevărat model de lux în clasa mică.
Lancia Y și-a făcut debutul într-un moment de mare entuziasm pentru grupul Fiat care lansa numeroase modele inovatoare și care reușeau să aibă un mare success la public. Micul model al producătorului torinez Lancia înlocuia în gamă pe Autobianchi/Lancia Y10, un model din clasa mini considerat luxos datorită finisărilor și dotărilor de înalt nivel.
Nivel premium
Lancia Y are darul de a infuza „vechea plăcere” a lucrurilor bine realizate. Urcând la bordul acestuia, va fi observat imediat stilul rafinat și atenția la detalii, precum și materialele rafinate pentru finisare, totul într-o combinație reușită de clasic și modern, realizată cu pricepere. Un profil arcuit rulează în jurul caroseriei care separă părțile laterale, o semnatura inconfundabilă a lui Enrico Fumia și care reprezintă un element inspirat de la modelul interbelic Ardea. În același timp părțile rotunjite ale părții frontale cu capota profilată amintesc pe undeva de modelul Aurelia lansat în 1950. Tot la partea din față, merită menționată și nelipsita grilă cromată cu scutul mic în centru și împărțită în două părți simetrice. Odată cu introducerea echipării Elefantino Blu, grila frontală este vopsită în culoarea caroseriei. Un alt element distinctiv al Lanciei Y este mânerul încorporat în montantul central în poziție verticală, o soluție practică și elegantă care contribuia la acuratețea liniei.
O colecție fascinantă de modele Lancia de competiție este de vânzare
Stil individual
Proiectul modelului înlocuitor pentru Y10 a demarat în anul 1992 iar responsabili cu designul au fost Centro Stile Lancia și I.D.E.A., dar într-un final propunerea câștigătoare va fi cea de la Centro Stile Lancia realizat de Enrico Fumia și Nevio Di Giusto. Posibilități de personalizare multiple. La momentul lansării, în 1995 au fost propuse trei niveluri de echipare: LE, LS și LX. Ulterior, în gama modelului au fost introduse: Elefantino Blu, Elefantino Rosso și Cosmopolitan. Versiunea de top LX putea fi dotată la alegere cu tapițerie din Alcantara sau piele Connolly, în timp ce tabloul de bord și panourile portierelor aveau inserții din imitație de lemn. Departamentul color & trim din cadrul Centro Stile Lancia, condus de Rossella Guasco, a dezvoltat programul de personalizare „Kaleidos”.
Disponibil pentru toate versiunile, acesta a inclus 100 culori suplimentare, inclusiv vopsele pastelate și metalice: 25 de nuanțe de albastru, 16 nuanțe de violet, 25 de nuanțe de verde, 15 gri și maro și 19 roșii, pe lângă cele 12 nuanțe standard fiind totodată un record mondial. Pentru interior, materialul planșei de bord, putea fi la alegere din material textil, Alcantara sau piele în funcție de nivelul de echipare și în aceeași culoare cu caroseria. Tot la interior merită menționat și amplasarea tabloului de bord în poziție centrală, soluție care a fost folosit și pentru generațiile ulterioare ale modelului Lancia Y.
Platformă comună cu Piat Punto
Comparativ cu Fiat-ul Punto cu care împărțea aceeași platformă tehnică, Lancia Y avea un ampatament mai scurt cu 70 mm, suspensia coborâtă cu 10 mm, cu arcuri și amortizoare specific iar servodirecția setată diferit. Motoarele disponibile erau pe benzină din familia Fire de 1.108 și 1.242 cmc cu 8 supape care dezvoltatu 54 și 65CP precum și unul din familia Patrola Serra de 1.372 cmc cu 12 supape și 80CP. Cutiile de viteze erau manuale cu 5 și 6 trepte (1.2 „6 way”) sau opțional automate cu variație continuă a rapoartelor (ECVT) doar pentru motorul 1.2L. Succesul limitat al motorului 1.4L a dus la înlocuirea după circa doi ani la înlocuirea acestuia în favoarea unuia de 1.2L cu 16 supape, injecție secvențială Multipoint și 86CP, disponibil pe versiunile Elefantino Rosso, LS și LX.
Modelul din clasa superioară Lancia Thema a aniversat 35 de ani
Identități proprii
Versiunea de bază LE, disponibilă inițial doar cu motorul de 1.2L având distribuție cu două supape pe cilindru iar ulterior și cu 4 supape, nu a înregistrat succesul estimat și a fost înlocuită, în anul 1998, cu versiunea Elefantino Blu. Această nouă versiune de bază oferea dotări standard similare, dar un preț mai mic. Elementul estetic caracteristic al versiunii Elefantino Blu era grila frontală vopsită în aceeași culoare cu caroseria. Succesul enorm al acestei versiuni a făcut ca prima serie Lancia Y să fie denumită în mod obișnuit Elefantino și în alte versiuni. Echipată suficient și cu un nivel de confort peste medie, aceast nivel de echipare avea incluse la interior materiale specifice pentru finisare și culori deschise foarte apreciate de publicul tânăr care dorea să iasă în evidență.
O altă versiune extrem de apreciată de clienți era LS, care oferea un nivel bun de dotări standard destul de bun: servodirecție, închidere centralizată pentru portiere, tapățerie din material textil de culoare roșie, albastră sau verde, turometru și senzor de temperatură externă. Începând din 1998, instalația de aer condiționat, oglinzile retrovizoare cu reglaj electric și încălzite și tetierele spate au fost incluse ca dotări opționale. Versiunea LS a fost oferită în combinație cu motoarele de 1.2L 8v și 1.4L 12v iar din 1998 și cu cel de 1.2L 16v.
În topul gamei se afla, versiunea LX, echipată în standard cu oglinzi vopsite în culoarea caroseriei și reglabile electrice, proiectoare, pneuri majorate, tapițerie Alcantara disponibilă în culorile roșu, verde sau alb; apoi, în gri cu inserții roșii, albastru cu inserții albastre și bej cu inserții maro. Opțional erau propuse: comenzile pentru radio la volan și tapițeria din piele Connolly în culoarile roșu, bej și verde. De asemenea, pentru acest model, echipamentul de dotări a fost extins treptat prin introducerea aerului condiționat, a jantelor din aliaj și ABS-ului.
Gamă completă cu versiune sportivă
În 1998, debuta versiunea sportivă Elefantino Rosso și avea ca siglă simbolul echipei de competiții HF. Această versiune era echipată cu motorul de 1.2L 16v și 86 CP, jante din aliaj de 15 țoli, arsate, retrovizoare gri din titan și grilă frontală în culoarea caroseriei. La interior, instrumentarul de bord era iluminat în culoarea roșie. Din punct de vedere tehnic, versiunea Elefantino Rosso era echipată cu o cutie de viteze cu un raport final mai scurt, o setare mai rigidă a suspensiei care dispunea de bare stabilizatoare mai mari și o direcție mai promptă. Lancia Y Elefantino Rosso beneficia de pneuri mai late cu talie joasă și putea atinge o viteza maximă de 177 km / h. Pentru piațele din afara Italiei, erau propuse versiunile: Cosmopolitan (o versiune specială LX) cu detalii în culori de titan și Elefantino Blues (derivată din Elefantino Blu) cu dotări suplimentare precum radio Clarion cu CD player, airbag pentru șofer și retrovizoare exterioare în culoarea caroseriei.
Lancia Beta Montecarlo aniversează 45 de ani
Restyling
În octombrie 2000, la Salonul Auto de la Paris are loc lansarea variantei îmbunătățită a modelului Lancia Y. Aceasta se deosebea la exterior prin grila frontal de dimensiuni ușor majorate, barele de protecție restilizate vopsite integral în culoarea caroseriei, grupurile optice cu o grafică nouă și jantele din aliaj de concepție nouă. La interior, scaunele și bancheta erau de concepție nouă și integrate cu tetiere noi, volanul similar cu cel al modelului Lybra iar panoul instrumentelor este mai ușor de citit datorită noilor LED-uri. Versiunile de echipare LX și Elefantino Rosso au incluse în echipamentul standard: ABS-ul, airbagurile frontale, climatizarea, servodirecția, bancheta spate divizată și radio Blaupunkt cu 6 boxe cu navigație integrată prin satelit.
Ediții limitate
Între anii 2000 și 2003 sunt prezentate mai multe ediții speciale: DoDo, Unica, Vanity și Nuova LS care beneficiau de dotări specifice și unele detalii personalizate. Motorul de 1.108 cmc și 54 CP este scos din oferta modelului în timp ce motorul de 1.242 cmc adoptă injecția electronica Multipoint. În septembrie 2003, după opt ani de carieră și cu 802.605 exemplare produse, modelul este înlocuit cu o nouă generate complet nouă mai luxoasă și avansată tehnologic.
Foto: Lancia
