Marele vis al inginerului austriac Edmund Rumpler de a-și transforma în realitate conceptul revoluționar de automobil aerodinamic în formă de picătură de apă, a reușit să se materializeze în cele din urmă. Conceptul respectiv denumit Rumpler Tropfenwagen, a aniversat recent 100 de ani de când a fost dezvăluit public în cadrul expoziției auto de la Berlin.
Desigur, Edmund Rumpler și-ar fi dorit să continue să construiască avioane, dar acest lucru a fost interzis în Germania după primul război mondial conform tratatului de pace. Rumpler, care a lucrat pentru producători auto precum Adler și Spyker înainte de a intra în industria aviației, a început să își transfere cunoștințele aerodinamice în sectorul auto chiar în timpul războiului. Așadar, nu este surprinzător faptul că prototipul „R-T-Au” (Rumpler-Tropfen-Auto) a fost testat de acesta dată pe străzile capitalei Berlin încă din vara anului 1919.
Chiar și înainte de Edmund Rumpler, au mai fost și alți ingineri interesați de principiile aerodinamice și de modul în care acestea puteau fi utilizate în construcția automobilelor, dar rezultatele lor au fost materializate în prototipuri unicat și dezvoltate în mare parte doar „pe jumătate” din punct de vedere aerodinamic, după cum a spus Rumpler. În toamna anului 1921, la expoziția de automobile din Berlin, acesta urma să schimbe radical acest concept de automobil aerodinamic denumit Rumpler Tropfenwagen. Astfel, vehiculul simplificat al lui Rumpler, construit în mod consecvent conform proiectului unei picături de apă în cădere, a fost prezentat publicului în premieră.
Faptul că proiectul aerodinamic de automobil cu formă de picătură de apă s-a dovedit a fi un fiasco datorită nu doar a aspectului exorbitant diferit de cel al unui automobil obișnuit din acea perioadă, ci și a poziției neobișnuite a șoferului în mijlocul părții din față a vehiculului și imposibilității de a putea încărca unele bagaje. Tot la capitolul detalii mai puțin reușite se găsea și motorul aflat în dotare, poziționat în partea din spate, un Siemens & Halske cu 6 cilindri în aranjament „W”de 2,6 litri, care a fost conceput exclusiv pentru Rumpler și care era mult prea slab, cu cei doar 36 CP permițând o viteză maximă de 95 km/h.
Fiecare dintre aceste puncte considerate slabe în sine, puteau fi însă îmbunătățite, însă toate aceste aspecte au contribuit împreună către un eșec total asupra reputației mașinii aerodinamice cu formă de picătură. La toate acestea s-a mai adăugat și descrierea făcută de către pionierul conceptului aerodinamic Stromline, Paul Jaray, care a pus la îndoială conceptul aerodinamic al lui Rumpler și care s-a dovedit a fi greșită, după câteva decenii mai târziu, în testele din tunelul aerodinamic, unde Rumpler Tropfenwagen a fost înregistrat cu un coeficient aerodinamic CX de 0,28 și care s-a dovedit a fi excelent pentru un automobil conceput la acea dată.
În anul 1925, Edmund Rumpler a adaptat aspectul exterior al automobilului său la unul mai conventional, având de această dată aripi cu două lămpi frontale suplimentare, spațiu rezervat pentru numărul de înmatriculare și jante cu spițe. Rumpler-Werke din Berlin-Johannisthal, a înlocuit, de asemenea, motorul cu unul având 4 cilindri dispuși în linie convențional de 2.6 L și care dezvolta 50 CP și asigura 115 km/h.
Aceste îmbunătățiri nu s-au dovedit de nici un folos pentru că numărul total de unități produse a fost sub 100. Reputația a fost ponosită iar ultimele unități construite au fost achiziționate de o companie de taxiuri la prețuri ridicole prin intermediul unei companii financiare. Încă o dată, în toamna anului 1926, vehiculele au avut o ultimă apariție mare, în cinematografie în Metropolis al lui Fritz Lang. În acest film de înaltă tehnologie, mai multe automobile au fost distruse, printre care și Rumpler Tropfenwagen care s-au cufundat în moloz și cenușă. În prezent mai există doar două exemplare din acest tip de automobil revoluționar din punct de vedere aerodinamic, din care unul în Deutsches Museum din Munchen, celălalt în Berlin Museum of Transport and Technology. Astăzi acestea sunt considerate repere nu numai în aerodinamică, ci și în eșecul unei idei prea revoluționare.
Foto: Arhivă
