În urmă cu jumătate de secol demara producția modelelor coupe R15 și R17 de la Renault și care au atras rapid atenția încă de la debut datorită designului personalizat al caroseriei de tip fastback dar și soluțiilor tehnice avansate implementate precum tracțiunea față, alimentarea cu injecție (motor 1.7L), sistemul de frânare cu discuri cele din față ventilate (R17), portbagajul dotat cu hayon dar și habitaclului și portbagajului spațioase și a unui excelent raport preț/ performanțe.
Către finalul anilor ’60, conducerea de la acea dată a producătorului auto francez Renault își completa programul de reînnoire a gamei sale de modele. Astfel, în gama entry level se aflau modelele R4 de concepție mai veche dar care înregistra vânzări mari în segmentul său și R6 lansat în 1968 și care avea de înfruntat o concurență mai puternică venită din partea modelelor franceze de la Citroen (Dyane și Ami 8) și Simca (1000 și 1100). Mai mult, rămânând în același segment al modelelor economice, dezvoltarea viitorului R5 se găsea într-un stadiu destul de avansat. În segmentul mediu se afla recent lansatul R12 în timp ce gama superioară fusese deja concurată de R16 lansat în 1965, care a introdus în premieră hayonul la o caroserie berlină în producția de mare serie și care a obținut premiul Car of the year 1966.
Totuși, exista un singur segment, mai de nișă, respectiv cel al modelelor sportive medii, în care până de curând a concurat modelul Caravelle. Conducerea Renault nu a dorit să neglijeze acest segment, motiv pentru care deja la începutul proiectului 117 destinat realizării modelului din clasa medie R12, s-au gândit să dezvolte pornind de la aceeași platformă tehnică și un model coupe a cărei gamă ar putea include atât versiuni normale cât și sportive.
Un prim proiect de model coupe a fost cel denumit R.A.G. (Renault-Alpine-Gordini), care prevedea un coupe realizat pe o mecanică de R16 și care a fost ulterior abandonat din cauza costurilor ridicate de producție. Prin urmare, s-a decis să se i-a în calcul ca bază tehnică modelul rezultat din proiectul 117, respectiv modelul R12 iar în 1966 a fost lansat noul proiect 117P. Similitudinea dintre cele două denumiri ale proiectelor arată clar utilizarea aceleiași baze mecanice între cele două modele din clasa medie.
Pentru a lăsa în urmă designul modelului predecesor Caravelle, care din punct de vedere stilistic era prea apropiat de nivelul anilor ’50 și nu de cel din a doua jumătate a deceniului șase, președintele Pierre Dreyfus a înființat literalmente un nou centru de stil care nu mai era în acest caz încorporat în sediul Renault, dar în orice caz direct dependent de acesta. Mulți tineri designeri au fost angajați să lucreze în acest nou atelier, condus de Gaston Juchet. Întreaga echipă a început imediat să lucreze la proiectul viitorului model coupe Renault iar fiecare dintre membrii grupului, inclusiv Juchet, și-a desenat propria interpretare a conceptului de coupe modern așa cum ar putea fi înțeles la momentul respectiv. Toate schițele au prefigurat în multe feluri ceea ce ar fi modelul definitiv, chiar dacă fiecare avea propria personalitate și fiecare prezenta detalii originale care au fost apoi regăsite toate împreună în rezultatul final. În cele din urmă, însă, liderii Renault au preferat designul lui Juchet, care înfățișa un coupe cu unele linii asemănătoare cu cele ale contemporanului model sport britanic Lotus Europa.
Apoi a urmat definirea liniilor finale, lucrare care a implicat întreaga echipă și a condus rapid la designul aproape final, chiar dacă detalii precum bara de protecție care înconjura grila frontală sau hayonul au fost implementate abia în octombrie 1968. Tot în această perioadă s-a decis împărțirea gamei viitorului coupe în două modele distincte, unul cu o caracteristică mai turistică și unul cu un temperament mai sportiv. Prin urmare, au fost concepute două modele similare în condiții generale, dar cu diferențe evidente între unul și celălalt. Având în vedere alegerea finală a mecanicii și a motoarelor, de la designurile definitive până la modelele finale, pasul a fost unul scurt, cele două modele erau pregătite pentru producție la finalul anului 1970.
În același timp s-au făcut toate pregătirile pentru lansarea comercială odată cu demararea producției în martie 1971. De asemenea a fost trimisă pentru presă o primă fotografie oficială, care înfățișa un exemplar din profil, pentru a nu arăta detaliile specifice precum barele de protecție circulare. Abia în iulie 1971, fotografiile finale și un dosar detaliat au fost trimise presei, care a început să publice articole despre noua gamă de modele coupe de la Renault. În septembrie același an, Renault a invitat presa și toți dealerii la Nisa în Franța, unde a avut loc prezentarea oficială a celor două modele coupe de la Renault: 15 și 17. Prezentarea pentru publicul larg s-a desfășurat la scurt timp cu ocazia celei de-a 58-a ediție a Salonului Auto de la Paris din octombrie, unde toate versiunile din gama celor două modele, inclusiv varianta R17 Decouvrable dotată cu acoperiș retractabil realizat din imitație de piele plus hard top opțional, au făcut un spectacol fin, îndelung admirat de vizitatori. Citiți articol complet aici
Foto: Renault; Arhivă