JUMĂTATE DE SECOL CU FORD CAPRI

Acum 50 de ani în luna ianuarie, concernul american Ford, prin divizia sa europeană, își făcea debutul în clasa coupe-urilor sportive cu modelul Capri și care în scurt timp a devenit bestseller. La succesul comercial au contribuit în mare măsură: linia elegantă a caroseriei, gama largă de motorizări, numeroasele versiuni de echipare și un foarte bun raport preț/calitate. În aproape 18 de ani de carieră au fost comercializate peste 1.9 milioane de exemplare, producția fiind structurată pe trei serii.

La scurt timp după succesul înregistrat cu modelul Mustang dezvoltat și produs exclusiv în SUA, concernul american Ford a luat decizia proiectării pentru piața europeană prin intermediul filialelor sale europene din Marea Britanie și Germania a unui model coupe sport.

Proiectul a fost denumit Colt și a demarat în a doua jumătate a anului 1964 asigurând concernului Ford intrarea pe un segment de piață abordat în premieră de acesta pe piața europeană, acela al coupe-urilor sportive, dominat până în acel moment de modelele italiene. Dacă design-ul trebuia să fie unul cât mai original, pentru partea mecanică, Ford a optat pentru platforma modelului britanic de clasa medie Cortina.

În iulie 1965 a fost finalizat un prim prototip de stil la scară reală iar în aprilie 1966 a fost realizat cel de-al doilea prototip. Spre finele anului 1966 sunt realizate unele modificări la exterior și la partea mecanică la acest din urmă prototip și demarează primele teste dinamice și de anduranță. În primăvara lui 1968 este finalizat modelul pentru producția de serie și denumit Capri, după numele unei insule din Marea Tireniana în vecinătatea Italiei. Producția coupe-ului Ford a demarat în noiembrie 1968 concomitent în trei țări: Marea Britanie(Dagenham și Halewood), Germania (Saarlouis și Koln) și Belgia(Genk) iar lasarea oficială a avut loc la Salonul Auto de la Bruxelles din ianuarie 1969.

De la debut, Ford-ul Capri a impresionat datorită liniei elegante și sportive a caroseriei inspirată din cea a modelului american Mustang Fastback, habitaclul spațios pentru 4 persoane, numeroasele posibilități de personalizare a interiorului și a prețului accesibil(6.993 mărci germane în versiunea de bază).Gama de motorizări cuprindea numai puțin de 7 unități: V4 cu capacitati de 1.3;1.5; 1.7L și V6 de 2L care echipau versiunile fabricate în Germania și Belgia și cu 4 cilindri în linie cu capacități de 1.3;1.6L și V4 de 2L ce echipau versiunile fabricate în Marea Britanie. Motoarele erau asociate în standard cu o cutie de viteze manuală cu 4 trepte iar opțional pentru cele cu capacități mai mari, o cutie automată cu 3 trepte. Suspensia față era independentă prevazută cu jambe elastice, brațe transversale și arcuri eleicoidale iar cea spate prevăzută cu axă rigidă și arcuri lamelare. Sistemul de frânare era servoasistat fiind de tipul mixt cu discuri pe față și tamburi pe spate iar direcția cu cremalieră.

Succesul comercial inregistrat a fost impresionant încă de la debut, până la sfârșitul anului 1969 fiind comercializate circa 240.000 exemplare. Acest succes a fost asigurat de: look-ul sportiv foarte reușit, gama extinsă de motorizari, numeroasele versiuni de echipare(standard, L, XL, GT, XLR) și nu în ultimul rând sloganul publicitar care a însoțit în primii ani de carieră modelul: ″Capri, mașina pe care ți-ai promis-o mereu″. În funcție de nivelul de echipare erau propuse dotări opționale precum: trapa cu acționare manuală, acoperișul din imitație de piele (vinil), centurile retractabile, radioul, proiectoarele pentru ceață, luneta cu sistem de degivrare sau antena radio .

În mai 1969 debutează versiunea 2300 GT dotată cu un motor V6 de 2.3L(108CP) care permitea o viteză maxima de 185 km/h și un sprint de la 0 la 100 km/h în 10.5 secunde. În luna septembrie al aceluiași an este comercializată la început doar pe piața britanică versiunea de top 3000 GT care avea în dotare un motor V6 Essex de 3L(138CP) care asigura performanțe ridicate: viteză maximă de 195 km/h și accelerație 0-100 km/h în 8.8 secunde. Versiunea se deosebea la exterior prin grila față cu 4 faruri, blocurile optice spate de mari dimensiuni si dotări specifice. În același an, Ford-ul Capri își face debutul pe piețele din Australia și Noua Zeenlanda, fiind echipat exclusiv cu motorul de 1.6L.

În aprilie 1970 demarează exportul modelului în SUA sub denumirea de Mercury Capri și in Africa de Sud iar în octombrie același an este lansată în Marea Britanie o serie limitată Capri Crayford care dispunea de caroserie cabrio. Tot în acel an este lansata pe piața europeană versiunea mai luxoasă 2600 GT propulsată de o unitate V6 de 2.6L(125 CP) si care beneficia de dotări suplimentare.

În decembrie 1970 are loc lansarea versiunii sportive: RS 2600 echipată cu un motor V6 de 2.6L alimentat cu injecție mecanică de benzină care furniza 150CP și permitea performanțe ridicate: viteză maximă 205 km/h și accelerație 0-100 km/h în 7.7 secunde. RS 2600 beneficia de o structură mai lejeră, suspensie și cutie de viteze îmbunătățite iar sistemul de frânare dotat cu discuri, cele din față fiind ventilate. Elementele distictive la exterior erau: grila frontală cu faruri duble, jantele din aliaj cu design specific și vopseaua bicoloră iar la interior: scaunele față sport și volanul sport cu 3 brate. Un an mai târziu, pilotul Dieter Glemser câștigă campionatul European Touring Car la volanul unui Ford Capri RS 2600 de grupa 2, performanță obținută și în 1972 de către pilotul Jochen Mass.

În septembrie 1972, modelul a beneficiat de un facelift ce a vizat în special exteriorul unde au fost introduse noi faruri rectangulare și blocuri optice de mari dimensiuni. În același timp au fost oferite noi dotări, suspensia a fost dotată cu bare stabilizatoare iar motorizările cu 4 cilindri în linie de 1.3 și 1.6L au fost înlocuite cu cele V4 de 1.3;1.5 și 1.7L în timp ce versiunea 3000 GT-GXL și-a facut debutul pe piața europeană.

Pe data de 29 august 1973 este produs exemplarul cu numarul 1 milion, acesta fiind un exemplar din versiunea RS 2600. La sfârșitul lui 1973 este lansată versiunea sportivă RS 3100 fabricată în serie limitată de 250 de exemplare și ca succesoare a versiunii RS 2600. Aceasta avea în dotare un motor V6 de 3.1L(148CP) si beneficia la exterior de spoiler față și eleron spate de mari dimensiuni, jante sport din aliaj și de o grilă frontală cu 4 faruri.

În februarie 1974 își face debutul cea de-a doua generație a Ford-ului Capri care a beneficiat de o caroserie restilizată atât la exterior cât și la interior, aceasta având dimensiuni ușor majorate plus un hayon, devenind tip coupe-fastback. Gama de motorizări era compusă acum din cinci unități: cu 4 cilindri în linie de 1.3;1.6 și 2L precum și V6 de 2.3 și 3L. Modelul era echipat acum cu sistem de frânare prevăzut cu discuri de dimensiuni majorate la puntea față și alternator iar pentru propulsoarele mai mari era disponibilă o cutie de viteze manuală cu 5 trepte. Tot acum a fost introdusă versiunea de echipare luxoasă Ghia iar pentru sporirea gradului de confort au fost introduse noi dotări opționale precum: tapițeria din velur, cotiera sau tetierele față.

La ediția din 1976 a Salonului Auto de la Geneva sunt prezentate varianta cu facelift a modelului și versiunea specială JPS(John Player Special) realizată într-o serie limitată și echipată cu motore de 1.6 și 2.3L. În luna mai al aceluiași an este disponibil un nou propulsor V6 de 2L iar versiunea 3.0 GT este înlocuită cu una nouă denumită 3.0 S.

În octombrie 1976 este stopată producția modelului Capri în Marea Britanie, producția acestuia continuând în Germania și Belgia iar un an mai târziu este sistată comrcializarea în SUA după un număr de 513.500 de exemplare vândute în perioada 1970-1977.

În martie 1978 are loc lansarea celei de-a treia generație a modelului Capri care beneficia de unele îmbunătățiri de ordin stilistic la exterior și interior precum și de o parte mecanică înnoită. La debut, Ford-ul Capri III a fost disponibil cu cinci variante de motorizare cu 4 cilindri în linie de 1.3 și 1.6L sau V6 de 2; 2.3 și 3L. De asemenea, au fost propuse noi versiuni de echipare iar în echipamentul de dotări erau oferite noi opționale precum: direcția servoasistată, geamurile cu acționare electrică, închiderea centralizată a ușilor, scaunele sport sau spălătoarele pentru faruri.

În ianuarie 1981, propulsorul V6 de 2L este înlocuit cu unul cu 4 cilindri în linie de 2L iar la Salonul Auto de la Geneva din același an își face debutul versiunea 2.8I echipată cu un motor V6 de 2.8L(160CP) alimentat cu injecție mecanică și care permitea o viteză maximă de 210 km/h și un sprint de la 0 la 100 km/h în 8 secunde.

În aprilie 1982 demarează comercializarea versiuni sportive 2.8 Turbo realizată într-o serie de 200 unități al cărui motor furniza 188CP care asigura performanțe ridicate: viteză maximă de 220 km/h și accelerație 0 – 100 km/h in 7.5 secunde. Motorul era asociat cu o cutie de viteze manuală în 5 trepte plus un diferențial autoblocabil. La exterior, aceasta se deosebea prin spoilerul și eleronul de mari dimensiuni și jantele sport din aliaj mai late. În octombrie acelasi an este lansată în Marea Britanie versiunea sportivă Tickford Capri dotată cu motorul de 2.8L turbo care în acest caz dezvolta 205CP și permitea performanțe de top: accelerație 0-100 km/h în 6.6 secunde și viteză maximă 225 km/h. Versiunea beneficia la exterior de un kit aerodinamic special, diferențial autoblocabil, suspensie îmbunătățită și sistem de frânare prevăzut cu discuri ventilate la ambele punți.

Începând din ianuarie 1983, cutia de viteze manuală cu 5 trepte este oferită în standard pentru motorizările de 2; 2.3 și 2.8L iar din noiembrie 1984 este sistată comercializarea modelului Capri pe piața europeană, acesta continuând să fie comercializat în Marea Britanie cu propulsoarele de 1.6; 2 și 2.8L.

Pe data de 19 decembrie 1986 este fabricat ultimul exemplar de Ford Capri, în total fiind fabricate numai putin de 1.900.678 exemplare.

Foto : Ford