Lansat la comercializare în luna februarie în urmă cu 30 de ani, modelul de clasă medie superioară Tempra al producătorului italian Fiat înlocuia în gamă modelul Regata. Dezvoltat pe o platformă îmbunătățită a modelului compact de succes Tipo, modelul Tempra a reprezentat unul din primele exemple de „World car” pentru Fiat.
Anunțat oficial printr-un comunicat de presă în noiembrie 1989, modelul de clasă medie superioară Tempra a reprezentat pentru Fiat un nou mod de proiectare și producție de automobile la nivel mondial. De fapt, după primul pas către producția de tip „joint venture” cu alte mărci ale grupului Fiat pentru proiectul Tipo 4, Fiat demarează un proces de sinergie și mai amplu. Astfel, design-ul a fost încredințat companiei I.D.E.A. Institut din Torino, în timp ce producția urma să se realizeze în numai puțin de patru fabrici: Cassino (Italia), Betim (Brazilia), Bursa (Turcia) și Ho Chi Minh (Vietnam) fiind unul dintre primele exemple de modele Fiat „World car”.
De la debut, Fiat-ul Tempra a fost propus atât ca berlină clasică în 3 volume cu 4 uși cât și ca break cu 5 uși denumit Station Wagon și care se încadra în cel mai disputant segment de la începutul anilor ’90, cel al modelelor din clasa medie superioară. Stilul sobru, elegant și în același timp excelent elaborat din punct de vedere aerodinamic (CX:0.29), amintea de design-ul ușor avangardist al modelului compact Tipo, în special la partea frontală. Modelul Tempra utiliza o platformă îmbunătățită a modelului Tipo care dispunea de o suspensie față de tip McPherson iar în spate prevăzută cu brațe longitudinale interconectate, sistem de frânare servoasistat dotat cu discuri în față și tamburi în spate sau discuri pe ambele punți plus ABS opțional în cazul motorizărilor mai mari iar direcția cu cremalieră servoasistată opțional sau în standard în funcție de nivelul de echipare.
Fiat 128 – Mașina Anului 1970 a celebrat jumătate de secol
Gama de motorizări era compusă din cinci unități cu 4 cilindri din care patru pe benzină de 1.4L alimentat cu carburator dublu corp Weber – 76CP sau cu injecție electronică monopunct – 71CP, 1.6L alimentat cu carburator dublu corp Weber – 86CP sau cu injecție electronică monopunct – 80CP, 1.8L cu injecție electronică multipunct – 110CP și 2L cu injecție electronică multipunct – 115CP precum și un diesel de 1.9L oferit în variantă aspirată – 65CP sau turbo – 92CP. Până în 1992, odată cu intrarea în vigoare a normelor de poluare Euro 1, motoarele pe benzină de 1.4 și 1.6L alimentate cu carburator au fost oferite în paralel cu cele de aceeași capacitate alimentate cu injecție electronică. Transmisia era asigurată de o cutie de viteze manuală cu 5 rapoarte iar opțional erau oferite două cutii automate din care una robotizată cu variații continue ale rapoartelor tip CVT disponibilă pentru motorul de 1.6L versiunea fiind denumită Selecta și una tradițională cu convertor de cuplu și 3 rapoarte pentru motorul de 2L.
În funcție de dotările oferite, modelul italian era propus în trei versiuni de echipare: S, SX și SLX, ultimele două beneficiind de tablou de bord cu instrumente digitale. Lista lungă de accesorii opționale pentru confort disponibile pe Fiat-ul Tempra era asemănătoare cu cea a unui model din clasa superioară: instalație de aer condiționat cu control automat (un precursor al climtronic-ului), computer de bord, guri de ventilațiee/încălzire pentru locurile din spate, trapă cu acționare manuală sau electrică, jante din aliaj, instalație audio stereo, geamuri electrice spate, proiectoare de ceață, ștergătoare pentru faruri, ștergător pentru lunetă. În ceea ce privește siguranța pasivă, în echipamentul standard erau oferite centurile de siguranță reglabile pe înălțime și tetierele pentru locurile din spate.
Mulțumită habitaclului și portbajului spațioase (500 dmc în cazul berlinei și 550/1600 în cazul break-ului), numeroaselor dotări de confort disponibile și a unui preț competitiv, modelul Tempra s-a impus repede pe piață, în primii trei ani de carieră fiind comercializate doar în Europa un număr de circa 400.000 de exemplare din care aproape jumătate dintre acestea în varianta de caroserie break Station Wagon.
La ediția din 1992 a Salonului Auto de la Geneva era lansată versiunea cu transmisie integrală oferită în combinație cu motorul pe benzină de 2L și varianta de caroserie break. Schema transmisiei integrale asemănătoare modelului Lancia Delta HF Integrale Evo, includea 3 diferențiale: cel anterior liber, cel central având cuplaj vâscos iar cel din spate putea fi blocat manual. Comportamentul mai omogen era asigurat și de prevalența cuplului de 56% pe puntea față. Echipamentul de siguranță pentru versiunea Tempra 2.0 Station Wagon 4×4 includea caroseria cu zone de deformare controlate în caz de impact, coloană de direcție pliabilă la impact frontal, portiere ranforsate și un dispozitiv ABS special cu 6 senzori, derivat din cel al Lanciei Delta HF Integrale Evo și care era oferit în standard.
Fiat Regata, un model cu nume inspirat din sporturile nautice
În iunie 1993 este realizat un ușor facelift ce a vizat în special unele detalii de la exterior și interior precum și echipamentul de dotări pentru siguranța pasivă și activă în care au fost incluse airbag-ul pentru șofer, centurile de siguranță pretensionate, reglajul automat al farurilor precum și dotările implementate cu un an înainte pe versiunea Tempra 2.0 Station Wagon 4×4. În același timp, motorul pe benzină de 1.6L dispunea de alimentare cu injecție electronică multipunct și care ajuta la o crștere a puterii la 90CP fiind oferit în combinație cu o nouă versiune de echipare denumită Liberty în timp ce producția versiunii 1.6 Selecta cu o cutie de viteze robotizată a fost sistată. Cu această ocazie, versiunile de top 1.8 SLX și 2.0 Suite beneficiau de un echipament de dotări standard pentru confort complet în care erau incluse: instalația de aer condiționat cu control automat, retrovizoarele exterioare reglabile electric, radio casetofonul stereo și parasolarele pentru lunetă.
Comercializarea modelului Fiat Tempra în Europa a încetat la începutul anului 1997 când a fost înlocuit în gamă cu modelul Marea dar producția a continuat la fabricile din Turcia, Brazilia și Vietnam până în anul 2000. Producția totală a modelului a fost de peste 1 milion de exemplare din care 669.221 de exemplare au fost produse în Italia.
Foto: Fiat
